Se încarcăSe încarcă

Pentakill

Grasp of the UndyingGrasp of the Undying

Promovat

Video

Grasp of the Undying

Album

Grasp of the Undying

Versuri

  • Piesa 01

    The Cull

    Cut down, one by one
    No sound remains
    Don’t fear if death finds you, this day

    Are you with me
    Let us savor the pain
    Do you hear the distant sound
    Calling your name

    In time, all of us are forgotten
    The ones that don’t belong to the pages of history

    But as my forefathers, I take to the open seas
    And as long before, I follow and don’t ask more
    Passed down, long before, the stories of old

    This time, I will not be forgotten
    I won’t be towed along with the feeble and the enemy

    But as my forefathers, I take to the open seas
    And as long before, I follow and don’t ask more
    Passed down, long before, the stories of old
    And won’t be called upon
  • Piesa 02

    Mortal Reminder

    Blinded by hate brought by the fall
    As I swear death to all
    You will feel my vengeance
    As I claim your mortal soul

    I will punish and destroy
    Those responsible for this ploy
    I will seek a thousand deaths
    I will bring a thousand years of war

    All that I had taken away
    My home is gone, and my loved ones slain
    For every sleep claims a piece of me
    Every waking moment, every single dream

    As the masses came
    Like a shadow through this land
    They laid siege to all we ever had
    I stood strong, I was honor bound
    I stand defiant, I stand ever proud
    I am the chosen
    I am the guardian, the guardian

    Now I seek the blood of those
    Who claimed the innocent
    I will hunt the enemy to the last
    I will banish and rejoice
    The final breath of foes
    You will see what you have made
    You will see what I have finally become

    All that I had laid to the waste
    My spirit broken and just memories remain
    For every day claims a piece of me
    Every waking hour claims my inner peace
    My inner peace

    As the masses came
    Like a shadow through this land
    They laid siege to all we ever had
    I stood strong, I was honor bound
    I stand defiant, I stand ever proud
    I am the chosen
    I am the guardian, the guardian
  • Piesa 03

    Tear of the Goddess

    The unknown terror
    That stood alone
    Passed from the days of the early suns
    Through worlds of lost belief
    Laid waste and buried deep

    Summoned to be set up to fall
    But there’s no fear
    That lives inside this soul

    Inside this world
    There is no way back to forgiving us
    Undone, deliverer
    The sinful and the saviors of the innocent

    And so
    Keepers of old
    Keep us from cold
    Let us fight once more
    Till our honor is restored

    The unknown terror
    That lives below
    Breathes the flames from the dying suns
    And lives to wake the dying ones
    The dying ones

    The dying ones
    (The dying ones)
    (The dying ones)

    Inside this world
    There is no way back to forgiving us
    Undone, deliverer
    The sinful and the saviors of the innocent

    And so
    Keepers of old
    Keep us from cold
    Let us fight once more
    Till our honor is restored
  • Piesa 04

    Infinity Edge

    Beyond the lands of dreams
    I hear the call of riches
    Word of waters blessed unnatural
    Granting power of gods to men

    Under the distant sun is my calling
    I walk the lands
    That death cannot conquer
    And through the unforgiving worlds
    The battle lays in wait
    Seeking the way
    That leads me to the power of the edge
    The edge

    I’m living and dying a thousand lives
    And it’s taken its toll on me this time
    The edge cares not so why should I
    Because I breathe the air of immortals
    And I’ll be the true invincible
    The edge is my destiny

    So far from home I’m reeling
    I’ve seen the fall of friends
    The end of the road approaching
    I will have my victory

    I will not cease to be
    You will not ever stop me
    I won’t give up the dream
    You cannot ever stop me

    Seeking the way
    That leads me to the power of the edge

    I’m living and dying a thousand lives
    And it’s taken its toll on me this time
    The edge cares not so why should I
    Because I breathe the air of immortals
    And I’ll be the true invincible
    The edge is my destiny

    I’m living and dying a thousand lives
    And it’s taken its toll on me this time
    The edge cares not so why should I
    Because I breathe the air of immortals
    And I’ll be the true invincible
    The edge is my destiny

    My destiny
    My destiny
    My destiny
    My destiny
  • Piesa 05

    Dead Man’s Plate

    Is there reason, in this life
    We call our own
    So many misguided visions
    And trusting deceit
    And in our shallow pursuit of truth
    We lost ourselves

    May the storms gather
    May the cinders roam
    Those that will die will still remember

    You drank deep and you paid the price
    (What did you think you would find)
    Answer the dark whisper
    And you will tear this world apart
    Our world apart

    When the walls came down
    We were left abandoned here
    There’s no soul inside us
    We’re just all flesh and bone
    To wander the dead lands forever

    Will we ever get the chance

    Will we ever get the chance
    To show them
    So many forgotten and we live on
    In the city that once was timeless

    You drank deep and you paid the price
    (What did you think you would find)
    Answer the dark whisper
    And you will tear this world apart
    Our world apart

    You will tear this world apart
  • Piesa 06

    The Hex Core mk‑2

    Is that all you’ve got to say
    Cause this is not another game
    Not one that you wanna play
    Step, by step, by step
    Death march to your grave

    Is that all you’ve got to say
    Cause this is not another game
    Not one that you wanna play
    Step, by step, by step
    Death march to your grave

    There’s no one left you can blame
    A lonely war dance of pain
    Step, by step, by step
    Death march to your grave

    Is that all you’ve got to say
    Is that all you’ve got to say

    Step, by step, by step
    Death march to your grave
  • Piesa 07

    The Bloodthirster

    Cast down the weak
    Those who deceived us
    Those who would let us burn
    Liars and cheats
    Brittle and weak
    Another day will come

    Crawling on your knees right to the end
    I let you pretend you had your last days
    Calling for me to disappear
    I cannot be so easily sent forth

    As you descended on them
    You carry their memories of endless pain
    As remnants to their end
    One after one
    You sever them, sever them
    Sever

    Sever, sever your demons deep within
    A shadow that’s been long instilled

    Cast down the weak
    Those who deceived us
    Those who would let us burn
    Liars and cheats
    Brittle and weak
    Another day will come

    Torment so easily dispensed
    You tried to break our will but you failed
    Calling the serpentine flame
    Until we were just dust and remains

    As you descended on them
    You carry their memories of endless pain
    As remnants to their end
    One after one
    You sever them, sever them
    Sever

    Cast down the weak
    Those who deceived us
    Those who would let us burn
    Liars and cheats
    Brittle and weak
    Another day will come

    Cast down the weak
    Those who would flee us
    Those who would let us burn
    Liars and cheats
    Feeble and weak
    I see them
    Another day will
    Another day will
    Another day will come
  • Piesa 08

    Frozen Heart

    Up here on the roof of the world
    Up here on the roof of the world

    Long have we sought to ascend this place
    A life of servitude to omens
    The elders have promised us long before
    With evil banished to the wastelands
    Hands of the chosen will extend to us

    Upon the roof of this world
    Distant voices calling for the final fight
    We will answer with victory

    Long have we fought for these lands
    In the shadows and the stories of the promised light
    Now to take our place beyond

    Up here on the roof of the world
    Up here on the roof of the world
    Where we are sworn to guard no more
    Up here on the roof of the world

    Long have we fought to protect this place
    These haunted dreams never ending
    Clinching to the promises of life reborn

    Upon the roof of this world
    Distant voices calling for the final fight
    We will answer with victory

    Long have we fought for these lands
    In the shadows and the stories of the promised light
    Now to take our place beyond

    Here on the roof of the world
    In the cradle of the storms
    Where vengeful winds cut to the bone
    And there’s no turning back

    (Here on the roof of the world)
    (Here on the roof of the world)
    (Here on the roof of the world)

    Up here on the roof of the world
    Up here on the roof of the world
    Where we are sworn to guard no more
    Up here on the roof of the world
  • Piesa 09

    Rapid Firecannon

    A forgotten place inside the lonely tower
    Tear it down with a metal roar
    The war eternal, I assail the unassailable
    A second release unhaunted by my past

    Beneath the marshlands
    Calling forth the night
    Buried deep a weapon forged in fire
    Fathers and sons their kin laid to waste
    (An evil is renewed)

    Light up
    The night with flames and cinder
    For I am renewed
    (Down in flames)
    (Feel the kick and watch them burn)

    Light up
    Caught in the crossfire Overwhelming firepower
    (Now return to hell)
    (In a firestorm)

    Out with the old
    In with the new world order
    Die or obey the choice is yours
    Undetected, into the spider’s web
    Taking it apart slowly piece by piece

    Find a shadow to hide me, and I wait
    Tricksters and spellweavers beware
    With this flame I culled the weak
    Made my nation strong again
    Well now they’re all dead and gone
    Dead and gone

    With this blade
    I call the weak
    Make my nation strong again

    Beneath the marshlands
    Calling forth the night
    Buried deep a weapon forged in fire
    Fathers and sons, their kin laid to waste
    (An evil is renewed)

    Light up
    The night with flames and cinder
    For I am renewed
    (Down in flames)
    (Feel the kick and watch them burn)

    Light up
    Caught in the crossfire
    Overwhelming firepower
    (Now return to hell)
    (In a firestorm)
  • Piesa 10

    Blade of the Ruined King

    Instrumental
  • Info despre producție

    Alex ''Scherzo'' Temple

    Producție pentru ''Blade of the Ruined King'' și orchestrație pentru ''Mortal Reminder''

    Bob ''robesman'' DeBelina

    Coordonator de producție

    Christian ''Praeco'' Linke

    Producător executiv, inginer

    Danny Lohner aka Renholdër

    Producție, mixaj și voce pentru ''The Hex Core mk-2''

    Dzijan Emin

    Orchestrație pentru ''Blade of the Ruined King''

    Eugene ''kyugene'' Kang

    Chitare bas

    Jason ''chupacobbler'' Willey aka ProtoShredanoid

    Chitare principale

    Joe ''Keytar Dragon'' Atlan

    Clape, pian

    Jørn Lande

    Voce pentru ''Cull'', ''Mortal Reminder'', ''The Bloodthirster'', ''Dead Man's Plate'' și ''Frozen Heart''

    Corul și orchestra simfonică F.A.M.E.'S din Macedonia

    Orchestră și cor pentru ''Blade of the Ruined King'' și instrumente cu coarde pentru ''Mortal Reminder''

    Mike ''PitmanDrums'' Pitman

    Producător, tobe, chitare ritmice, chitare principale, chitare acustice și sintetizatoare

    Noora Louhimo

    Voce pentru ''Tear of the Goddess'' și ''Frozen Heart''

    Per Johansson

    Voce pentru ''Infinity Edge'' și ''Rapid Firecannon''

    Richard ''RickyTee'' Thomson

    Tobe, chitare ritmice, chitare acustice, chitare principale și sintetizatoare

    Scott Kirkland

    Producție și mixaj pentru ''The Hex Core mk-2'', sintetizatoare pentru ''The Bloodthirster''

    Smiley Sean

    Înregistrări tobe și inginerie

    Tommy Lee

    Tobe pentru ''Hex Core mk-2''

    Viranda ''Viranimal'' Tantula

    Regizor creativ, producător

    Toată muzica și toate versurile au fost scrise de Pentakill.
    Inginerie de sunet și producție realizate de Riot Games în Los Angeles, California și Londra, Marea Britanie.
    Mixaj și masterizare de Jacob Hasen.

Trupa

Ai semănat vânt. Vei culege furtună.

ConsecințeleConsecințele

Când cerul din nordul îndepărtat al Freljordului se întunecă, iar războinicii se strâng în jurul vetrelor, povestesc uneori de o noapte teribilă în mijlocul ghețurilor, când s-a dezlănțuit o furie ucigașă. Povestea e spusă doar în șoapte tăcute, înspăimântate. Unii spun că e o simplă legendă creată pentru a speria tinerii, dar alții cred cu tărie că până și pomenirea poveștii invocă războinicii de metal, chemându-i înapoi din turneul lor din lumea de dincolo. Nimeni n-a supraviețuit acelei nopți a terorii, dar, uneori, câte un povestitor cu un curaj nebun amintește de un războinic cuprins de furia luptei ce a curmat viață după viață cu toporul. Se șoptește că nici măcar frații săi n-au reușit să-i țină în frâu mânia. Măcelul s-a oprit de-abia când s-a prăvălit muntele peste războinic.

Astfel s-a încheiat ultimul concert în carne și oase al formației Pentakill.

La sud de raiLa sud de rai

Poveștile despre Kayle spun că ar fi ajuns în Runeterra fie purtată de o cometă de foc ce despica cerul, fie călare pe spinarea unui dragon strălucitor asemănător unui șarpe. Însă acestea sunt doar două dintre legendele despre venirea ei printre muritori. Se spune că era o zeiță războinică înveșmântată într-o armură aurie zimțată, care sosise dintr-o lume brăzdată de conflicte și își căuta aliați pentru a duce o luptă pe viață și pe moarte împotriva hoardelor diabolice conduse de sora ei trădătoare. Căutările ei o duseseră mai întâi pe planeta Pământ, unde nu găsise războinici care să lupte în armuri de metal invincibil; spera ca în Runeterra să întâlnească eroi cu metal și pe trup, și în suflet.

Atât de rarefiată era vorbirea divină a lui Kayle încât nu-și putea transmite durerea decât prin opere mărețe de metal simfonic. Tristețea fără seamăn a ariilor ei străpungea inimile tuturor celor ce le auzeau, iar ascultătorii îi erau deseori cuprinși de o melancolie atât de profundă, încât pur și simplu se prăbușeau fără suflu la sfârșitul reprezentației. Din fericire, deoarece fiecare melodie dura ore întregi, aveau suficient timp la dispoziție încât să-și orânduiască toate cele lumești înainte să piară. Însă în ciuda emoției cuprinse în versurile ce sfâșiau inimi, nimeni dintre cei din public nu putea înțelege cu adevărat profunzimea durerii lui Kayle, iar nimeni nu-i putea auzi adevărata mâhnire fără să cadă răpus.

Nimeni în afară de Karthus.

Sub ruineSub ruine

După finalul dezastruos al ultimului lor concert live, când Mordekaiser a nimicit întregul public freljordian, Karthus i-a dat lui Olaf un ordin ce a schimbat lumea: i-a poruncit să bată la tobe ''Cadența distrugătorului de lumi'', care a spintecat pământul și a dărâmat cel mai înalt vârf al ținutului peste Mordekaiser. În timp ce muntele se prăbușea, membrii formației au luat-o la goană, îndreptându-se spre cele mai îndepărtate colțuri ale Runeterrei pentru a scăpa de furia răzbunătoare a reginelor războinice din Freljord și de avalanșa inevitabilă de vendete sângeroase.

Karthus a ajuns în Bilgewater, unde și-a câștigat traiul recitând sinistru marșuri funebre. În mod neașteptat, prezența lui a dus la îmbunătățirea sănătății celor din oraș, care au început să aibă mai multă grijă de ei sperând să nu-și supună familiile unui astfel de chin acustic. A mers în turneu prin cârciumi mizere și a cântat la priveghiurile cherchelite ale piraților uciși, unde marșurile lugubre erau mai potrivite decât cântecele marinărești. Se îndrepta cu pași înceți către nebunie și obscuritate când în Bilgewater a sosit strălucitoarea Kayle.

Aceasta auzise izvorul nesecat de suferință din versurile pline de disperare ale marșurilor lui Karthus și și-a dat seama că doar el i-ar putea înțelege suferința. A urmat o noapte scăldată în băutură, în care cei doi s-au întrecut în suferință, depravare, poezie gotică și muzică de operă, făcându-i pe mulți ghinioniști de pe Docurile Ucigașilor să se arunce în valurile infestate de monștri marini doar ca să scape de tânguitoarele lor duete. Apoi, Karthus și Kayle au făcut un Jurământ al Vocaliștilor de a reveni pe scenă mai puternici ca niciodată. Până la urmă, e mai bine să suferi cu cineva decât să suferi singur.

Avea să fie un turneu de revenire cum nu se mai văzuse și nu avea să se mai vadă vreodată.

Printre cei viiPrintre cei vii

Cocoșat și cu gluga trasă pe cap, Yorick a șontâcăit spre sud ca să scape de masacrul sângeros din Freljord și nu s-a oprit până n-a ajuns în deșerturile pustiite și albite de soare din Shurima. Lumina soarelui îi era complet străină; de obicei o evita, temându-se că cei din jur aveau să fugă când îi vedeau chipul atât de urât încât la abisuri pline de monștri te mai puteai uita, dar la el ba. I-a ajutat pe cei ce excavau mormintele împăraților morți de veacuri, petrecând astfel foarte mult timp învăluit în întunericul din subteran, un lucru pe care cei din jur l-au apreciat din plin.

Basul lui fără seamăn s-a dovedit a fi o unealtă perfectă pentru a zdrobi pietrele Shurimei, dar, uneori, lichefia nisipul atât de tare încât lucrătorii ce făceau săpături în morminte îndepărtate sfârșeau prin a fi îngropați de vii. Pentru mulți dintre ei, însă, această soartă nefericită era mai puțin dură decât cea de a suporta încă o clipă discuțiile cu un individ care făcea până și pietrele să crape de plictiseală. După ce a fost alungat cu forța din toate siturile arheologice shurimane și a petrecut luni întregi în subteran, ținându-le companie prinților de mult apuși, Yorick a decis că și el voia să fie îngropat sub nisipuri.

A săpat adânc în stratul de rocă, creându-și un mausoleu tenebros, apoi s-a închis într-un mormânt întunecat ca bezna de dinaintea lumii, în care să-și petreacă erele într-o splendidă izolare. Astfel, Yorick a dormit sub deșert până când Karthus și Kayle i-au deschis mormântul. Cei doi nu au simțit nevoia să-i explice lui Yorick cum că, de fapt, nu trecuseră ere întregi de când se îngropase și că cei care îi voiseră răul se aflau în continuare printre cei vii.

În schimb, l-au anunțat că tărâmul muritorilor era, din nou, pregătit pentru Pentakill.

Să fie rockSă fie rock

Întemnițarea lui Mordekaiser sub muntele din Freljord a fost o adevărată inspirație pentru Sona, iar, în timp ce ceilalți membri ai formației s-au despărțit și au plecat fiecare în alt colț al Runeterrei, cuprinși de disperare, în ea s-a trezit dorința de a compune opere înălțătoare de rock simfonic. A mers în turneu prin toate marile temple ale lumii (ba chiar și în alte lumi), dar nicăieri nu a găsit o acustică suficient de puternică pentru a-i permite să producă sunete de o rezonanță cu adevărat cosmică. Marile temple ale ghețurilor din Freljord îi erau acum interzise, așa că s-a îmbarcat pe corabia blestemată Ospățul Șarpelui și s-a îndreptat spre un grup de insule vulcanice aflate la est de Bilgewater.

Echipajul îngrozit a fugit care-ncotro când Sona și-a pregătit clapele și a început să sculpteze insulele cu o brutalitate sonică. A cântat notele creației, smulgând insule vulcanice din adâncurile apelor, iar lava lor a format tuburi titanice de orgă care i-au amplificat și mai mult melodiile. Atât de puternice îi erau notele, încât au călătorit printre lumi și au scufundat întregi continente (din păcate, concertul din Atlantida a trebuit să fie anulat din cauza asta). Înconjurată de vulcani enormi, Sona a incendiat însuși cerul cu focuri ale iadului din inima planetei. Însă, oricât de magnific ar fi fost spectacolul, Sona se simțea neîmplinită. Muzicii ei îi lipseau urletul demonic al chitarelor nepământești și tunetele răsunătoare ale tobelor și basului.

Însă, tocmai atunci, feribotul înflăcărat care îi purta pe Karthus, Yorick și Kayle a eșuat pe inelul de bazalt incandescent creat de Sona.

DistrugătorulDistrugătorul

În ciuda instinctului, Olaf nu a rămas să moară sub munte alături de Mordekaiser. Când Yorick plecase în sud, rămăsese fără prieten de băutură. Astfel, ca să deplângă faptul că supraviețuise în urma unui spectacol care, sperase el, ar fi trebuit să-i fie ultimul, Olaf a încercat să ajungă mort de beat, iar apoi mort cu totul, trăgând dușcă după dușcă din cele mai letale licori din Runeterra. S-a împrietenit cu un amator de băutură pe nume Gragas, cu care a ajuns în abisurile Zaunului, unde au băut împreună cocktailuri toxice din Hazna. Tot lăudându-se cu gloria de altădată, s-a luat la trântă cu niște brute chimo-trotilate.

A găsit ușor moduri în care să se impună ca bătător profesionist de orice mișcă și nu i-a luat mult să se arunce în vâltoarea cluburilor subterane de luptă contra golemilor. Înfruntând uriașii alimentați chimic, Olaf a descoperit că talentul lui înnăscut pentru bătut tobele îi prindea bine și când venea vorba să bată golemi până-i făcea bucăți. A căutat cei mai periculoși adversari în luptă după luptă, până când a căzut sub ciocanul de metal al lui Drago, una dintre cele mai mortale invenții ale lui Viktor. Tocmai când adversarul său era pe cale să-i dea ultima lovitură, un răcnet pătrunzător a zdrobit globul cristalin ce conținea creierul transplantat al golemului. Urlând de furie că nu fusese lăsat să moară, Olaf a sărit în picioare, gata să se bată din nou. Și s-a trezit față-n față cu craniul vechiului său vocalist.

Olaf avea să trăiască. Și avea să bată tobele din nou.

Ruginească-se în paceRuginească-se în pace

Când s-a prăvălit muntele peste el, Mordekaiser a luat-o ca pe un semn din partea Zeilor Metalului că destinul său scris în abisurile iadului se încheiase cu succes. Reușise să aducă ritmurile mărețe în rândurile oamenilor și atinsese culmile metalului. Acordurile sale fuseseră atât de puternice încât cutremuraseră însăși temelia lumii, iar universul îl pedepsise aruncând peste el un munte. Era un sfârșit bun pentru marele profet al metalului.

Însă Mordekaiser știa că îi era dat să renască, să se ridice dintre bolovanii zdrobiți ai vârfului căzut pentru a obține coroana de rege etern al metalului. Dar, odată cu trecerea timpului, s-a cufundat în visare. Muntele care l-a zdrobit se înălța malefic, iar vântul răscolea rocile zdrobite pe acordurile unui cântec sălbatic. Nimeni dintre cei ce locuiau în preajmă nu îndrăznea să se apropie. Pe cel mai înalt vârf, dintr-o piatră imensă ieșea mânerul strălucitor de obsidian al unui topor furios. Legenda care s-a țesut în jurul acestui loc blestemat spunea că oricine reușea să scoată toporul din stâncă avea să fie cel ce reunea prevestitorii unei noi ere a metalului.

Când, în cele din urmă, roca s-a cutremurat și muntele s-a năruit, a dezvăluit un adevărat zeu al rock-ului. Mordekaiser s-a ridicat în picioare să-l cunoască pe uriașul care scosese toporul din stâncă și și-a recunoscut fosta formație, căreia i se alăturase o walkirie demonică din lumea de dincolo. Karthus i-a întins toporul, ale cărui coarde tremurau nerăbdătoare.

– Am reunit trupa, a zis rapsodul morții.
Mordekaiser

MordekaiserMordekaiser

''Eu nu fac pur și simplu muzică. Eu îți *** mințile cu muzica mea.''

Când s-a prăvălit muntele peste el, Mordekaiser a luat-o ca pe un semn din partea Zeilor Metalului că destinul său scris în abisurile iadului se încheiase cu succes. Reușise să aducă ritmurile mărețe în rândurile oamenilor și atinsese culmile metalului. Știa că avea să renască într-o bună zi, dar, odată cu trecerea timpului, s-a cufundat în visare. Muntele care l-a zdrobit se înălța malefic, iar vântul răscolea rocile zdrobite pe acordurile unui cântec sălbatic. Pe cel mai înalt vârf, dintr-o piatră imensă ieșea mânerul strălucitor de obsidian al unui topor furios. Legenda care s-a țesut în jurul acestui loc blestemat spune că oricine reușea să scoată toporul din stâncă avea să fie adevăratul prevestitor al unei noi ere a metalului.

Karthus

KarthusKarthus

''Spectacolul se încheie doar când îți vezi moartea cu ochii.''

Karthus și-a început cariera solo în Bilgewater, unde își câștiga traiul recitând sinistru marșuri funebre. În mod neașteptat, prezența lui a dus la îmbunătățirea sănătății celor din oraș, care au început să aibă mai multă grijă de ei ca să nu-și supună familiile unui astfel de chin acustic. A reușit să-și facă un renume mergând în turneu prin cârciumi mizere și cântând la priveghiurile cherchelite ale piraților uciși, unde marșurile lugubre erau mai potrivite decât cântecele marinărești.

Yorick

YorickYorick

''Dă basul mai tare. Mai tare. Mai tare-n ******. Mai tare, prietene. Mai tare, n-auzi?''

Dornic de experiențe noi, Yorick a decis să-și facă vacanța în deșerturile pustiite și albite de soare din Shurima. Lumina soarelui îi era complet străină; de obicei o evita, temându-se că cei din jur aveau să fugă când îi vedeau chipul atât de urât încât la abisuri pline de monștri te mai puteai uita, dar la el ba. Basul lui fără seamăn s-a dovedit a fi o unealtă perfectă pentru a zdrobi pietrele Shurimei, dar, uneori, lichefia nisipul atât de tare încât lucrătorii ce făceau săpături în morminte îndepărtate sfârșeau prin a fi îngropați de vii. Pentru mulți dintre ei, însă, această soartă nefericită era mai puțin dură decât cea de a suporta încă o clipă în prezența unui individ care făcea până și pietrele să crape de plictiseală.

Sona

SonaSona

''...!''

Dorința arzătoare a Sonei era să creeze opere înălțătoare de rock simfonic și să meargă în turneu prin toate marile temple ale lumii (ba chiar și în alte lumi), dar nicăieri nu găsea o acustică suficient de puternică pentru a-i permite să producă sunete de o rezonanță cu adevărat cosmică. De aceea, s-a îmbarcat pe corabia blestemată Ospățul Șarpelui și s-a îndreptat spre un grup de insule vulcanice pe care a început să le sculpteze cu o brutalitate sonică. Acolo a dezlănțuit muzica supremei creații. Atât de puternice îi erau notele, încât au călătorit printre lumi și au scufundat întregi continente (din păcate, concertul din Atlantida a trebuit să fie anulat din cauza asta).

Olaf

OlafOlaf

''Fă-mi rost de-un set nou de tobe. Ăla vechi s-a stricat. Adică a luat foc. Bine, mă, eu i-am dat foc.''

După ce a reușit să supraviețuiască în timpul unui spectacol care, spera el, avea să-i fie ultimul, Olaf a încercat să ajungă mort de beat, iar apoi mort cu totul, trăgând dușcă după dușcă din cele mai letale băuturi din Runeterra. Căutarea lui l-a dus în abisurile Zaunului, unde a fost servit cu cocktailuri toxice din Hazna. Tot lăudându-se cu gloria de altădată, s-a luat la trântă cu niște brute chimo-trotilate, după care nu i-a mai luat mult să se arunce în vâltoarea cluburilor subterane de luptă contra golemilor. Înfruntând acești uriași alimentați chimic, Olaf a descoperit că talentul lui înnăscut pentru bătut tobele prindea bine și când venea vorba să bată automatoni până-i făcea bucăți.

Kayle

KayleKayle

''Prin venele tale curge lavă turnată de zeii metalului? Altfel nu ești demn de atenția mea.''

Kayle, zeița războinică înveșmântată în auriu, a sosit dintr-o lume aflată în plin război pe spinarea unui dragon-șarpe strălucitor. Acum își caută aliați pentru a duce o luptă extraordinară împotriva hoardelor diabolice conduse de sora ei trădătoare. Căutările ei au dus-o mai întâi pe planeta Pământ, unde n-a găsit războinici care să lupte în armuri de metal invincibil; acum speră că în Runeterra va găsi eroi care să aibă metal și pe trup, și în suflet. Kayle comunică prin opere mărețe de metal simfonic, iar tristețea fără seamăn a ariilor ei străpunge inimile tuturor ascultătorilor. La propriu.

2017 Grasp of the Undying

Turneu

  • Echinocțiul vernal / Noxus

    Lounge-ul Eternului Bastion

    În deschidere

    Noxtoraa, Quadrakill

  • Solstițiul de iarnă / Stonehenge

    Arena Cercului Sarsen

    În deschidere

    Nebunia lui Tufnel, Piatra Vie, Urgia lui Merlin

  • Ziua Zăpezii Sângerii / Freljord

    Arena Abisului Urletelor

    În deschidere

    Vrăjitoarea Ghețurilor, Frostguard

  • Festivalul Karneia / Muntele Olimp

    Acropola lui Zeus

    În deschidere

    Hora lui Hades, Titanomahia, Tragoidia

  • Ziua Cataclismului / Insulele Umbrelor

    Criptele Magiei

    În deschidere

    Otrava Lunii Amare, Regii Înfrânți

  • Nopțile de Groază / Bilgewater

    Puntea Piraților, Docurile Ucigașilor

    În deschidere

    Fiica Morții, Șobolanii Docurilor, Negura Răget

  • 14 piltembrie / Zaun

    Ceaunul Haznalei

    În deschidere

    Urlete În Noapte, Blestemul Lunii Negre

  • 2017 / Noua Pustietate

    Colosseumul din Bandle City

    În deschidere

    Picioruțele Malefice

Descarcă

Grasp of the Undying

I-am întrebat pe cei de la Pentakill cât vor să cerem pentru album, dar singurul număr pe care au știut să ni-l spună este cel al bestiei... Așa că puteți descărca gratuit ''Grasp of the Undying'' de pe site-ul nostru (și îl facem disponibil și prin opțiunile de streaming de mai jos).

Descarcă MP3

Devine disponibil pe 04.08.2017:

  • Spotify
  • YouTube
  • iTunes
  • SoundCloud
  • Google Play
  • Deezer
Descarcă